Jumări cu bere – rețeta de jumări de porc crocante, aromatizate cu malț din bere. Cum se fac jumări de porc rumenite și crocante? Cum prăjim jumările din slănină de porc? Rețete tradiționale cu carne de porc.
Rețeta preparării acestor jumări cu bere ne-a fost trimisă de Dl. Ioó Petru din Timișoara, mare gospodar și fiu de măcelar (hentes). Petru are o experiență în domeniu de câteva zeci de ani. El ne-a documentat și „Tăierea porcului în Banat” precum și prepararea multor mezeluri de casă (partea 1 aici, partea a 2-a aici).
Acum el ne explică cum face jumări de porc cu bere, aromatizate cu malțul conținut de aceasta.
Jumări cu bere – rețeta de jumări de porc crocante, aromatizate cu malț din bere
Timp de preparare: 30 minute
Timp de gatire: 2 ore
Timp Total: 2 ore 30 minute
Ingrediente:
În cele ce urmează îi dăm cuvântul lui Petru.
Cum se prepară aceste jumări cu bere? Cum se fac jumările de porc crocante, fain rumenite, gustoase, aromatizate cu malț?
Ce este malțul pentru bere?
MALȚUL este un produs obținut din boabe de cereale încolțite (mai ales de orz /orzoaică), uscate și măcinate, folosite la fabricarea berii. Eu am umblat și în fabrica de bere din Timișoara. Cam odată pe săptămână se pregăteau acele boabe de cereale încolțite și uscate, folosite pentru malț, la fabricarea berii. Dar, înainte de măcinare, ele erau și PRĂJITE. Când erau scoase din cuptor, boabele prăjite răspândeau aceea mireasmă plăcută și îmbietoare care era purtată de vânt prin toată zona din jurul fabricii! Toată lumea care trecea pe acolo, pe stradă, saliva și înghițea în sec… Cred că știți acel miros plăcut.
Cum preparăm jumările de porc cu bere?
De obicei tai câte un porc (de 150 kg). După ce am croit și am pus deoparte: cele 4 jamboane + 4 table mari de slănină + 2 buc. de slănină (mai mici) de pe ceafă + gușa, n-a mai rămas prea multă slănină și ciurucuri pentru jumări și untură.
Un cazan de 100 litri capacitate, s-a umplut doar pe 1/4 din volum, cu cubulețe crude de slănină pe care le-am topit pe foc mic și moderat. Fără grabă! Pornirea o făceam cu puțină apă. La început le-am amestecat, le-am rostogolit des, în cazan. Cu o lopățică din lemn.
Am pus și capacul de lemn pe cazan, până s-a evaporat apa adăugată. Dar numai la început se pune capacul! După care, cubulețele se rostogolesc des, fără capac, ca să se rumenească!Untura, e în totdeauna mai repede bună (gata deja) decât jumările. Dacă aștepți până se rumenesc și jumările, riști să ,,afumi” untura! Atunci, untura răcită și închegată va fi de culoare maronie, în loc să rămână albă – strălucitoare.De aceea mă opresc cu prăjirea când untura topită a ajuns la final, adică bulbucii de spumă scad și din alb–opac, devin transparenți – sticloși. Jumările sunt încă blonde, nu rumene. STING FOCUL DIN VATRA DE SUB CAZAN! Rămâne doar căldura acumulată de vatră și de ceaunul mare din fontă. Le apăs în cazan cu o sită mare și emailată astfel încât jumările să fie sub sită și în ea să intre, prin găurele, untura topită.Din interiorul sitei, scot (cu un ibric) untura și o torn într-un bidon mare, tronconic emailat (zis și cantă sau garniță).
Jumările plutitoare, date la o parte de sită, rămân în continuare în cazan, în exteriorul sitei.Pe măsură ce tot scot untura strecurată (din sită), volumul rămas în cazan va tot scădea. Ceea ce înseamnă că, temperatura volumului rămas în cazan, va crește !Mai las „câta” (adică puțină, în grai bănățean) untură în cazan, doar atâta încât jumările să nu rămână chiar pe uscat. Scot sita dintre jumări și o așez pe un alt bidon emailat, mai mic.
Și acum urmează momentul „alchimiei”…
Deschid o cutie de bere Timișoreana (voi puteți pune orice bere blondă vă place). Berea o torn încet peste jumările rămase în cazan.ATENȚIE! STROPEȘTE! Te poți arde la mână sau pe față !Rostogolesc – amestec doar câteva minute jumările, până se evaporă lichidul din bere și se rumenesc jumările.După care scot absolut totul din cazan în sita așezată pe un alt bidon, mai mic. Nu amestec prima șarjă de untură (multă și albă), cu a doua șarjă de untură (mai puțină și colorată deja de jumările rumenite)!Presez-storc ușor jumările în sită. Și a doua șarjă de untură (mai puțină) se poate folosi. E bună la gust, doar că nu-i așa de albă ca și prima șarjă.Pun jumările la zvântat, la rece. Afânate (întinse una lângă alta) pe o tavă mare, care tot o sită mare este (de formă dreptunghiulară și cu găuri mari). Tava/sita este așezată pe 2 suporți (pe două bețe de afumătorie) pentru că mai picură niscai untură din jumările fierbinți și să nu rămână țurțuri de untură închegată pe jumări, că le strică aspectul.După ce aceste jumări cu bere s-au răcit, scutur bine sita cu găurile de câte 10 mm. diametru și le sărez, după gust.
Fărâmiturile uscate și mărunte care cad din sită (ungurește le zice ,,csörmők”) sunt taman bune pentru pogăcele cu jumări – rețeta aici.
Jumările răcite, mari și frumoase, care rămân în sită, se pot gusta deja. Musai sărate! Să vezi atunci aromă, mireasmă și delicatess, de la malțul din bere…
Încearcă și tu aceste jumări cu bere! Să vezi ce faine sunt! Jumări de porc crocante, rumenite și aromatizate cu MALȚ de bere!Vara, când în curte prăjesc mititei pe grătar, îi scald în bere înainte de a-i pune la prăjit. Ce aromă grozavă primesc micii de la malțul din bere! Rețeta micilor este aici.
Timișoara, la 13.12.2022
Ioó Petru
Vă las și rețeta ePoftă.ro de jumări (cu lapte sau cu apă) și de untură – vezi aici. Sunt fantastice!
